Peceneaga

Comuna Peceneaga este situată la granita vestica a teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche, pe brațul drept al Dunării, brațul Măcin. Peceneaga se alfă la o distanţă de 40 km de orașul Măcin - cea mai apropiată localitatea urbană şi la 70 km de municipiul Tulcea. Comuna Peceneaga se compune dintr-un singur sat – Peceneaga.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Peceneaga se ridică la 1.569 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.051 de locuitori, majoritatea locuitorilor fiind români.
In comuna Peceneaga mediul de afaceri este reprezentat de societăţi comerciale şi de prestări servicii în agricultură, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, asociaţii familiare şi asociaţii de creştere a animalelor.

Numele localităţii provine de la populaţia nomadă de origine turanică – pecenegii, care s-au stabilit şi s-au creştinat în această zonă, locuită din vechi timpuri de români, în secolele X-XI d. Hr. Există diverse informaţii privind valurile de români care au locuit aici. Astfel, D. Şandru, bazându-se pe datele furnizate de învăţătorul Gh. Matei, menţionează în lucrările sale, că populaţia din timpul ocupaţiei otomane era românii. Pe parcurs, au poposit familii din balta Brăilei, din locul numit Nisipuri, apoi cei din satele brăilene Gropeni şi Stăncuţa, câţiva mocani, bulgari şi greci, care îşi pierduseră limba şi obiceiurile. Alţi localnicii au fost românii din Basarabia, fugiţi din cauza ruşilor, precum şi transilvăneni fugiţi din cauza ungurilor. Ultimii stabiliţi sunt consideraţi mocanii cu oile, atraşi de păşunile din Dobrogea şi libertatea de mişcare. De-a lungul anilor localitatea a cunoscut diverse denumirii. Există dovezi în registrele turceşti din 1573 despre această localitate cu denumirea de Giberan Pecenek. Pe o hartă din 1788 localitatea apare cu denumirea de Perschenjaga.

Fiind situată în apropierea fluviului Dunărea, comuna Peceneaga are locuri prielnice practicarii turismului, agroturismului, pescuitului sportiv şi de divertisment, vânătoare etc, principalele obiectivele turistice ale comunei fiind: malul Dunării, vecinătatea cu Insula Mare a Brăilei, cu zona Băltina, (spaţiul adecvat campării şi pescuitului, cu sălcii pletoase, pescăruşi şi alte păsări specifice zonei de deltă); dealul Gim, parte a vechiului lanţ muntos Măcin, alcătuit din şisturi verzi, care încă mai păstrează urme ale civilizaţiei romane, sunt locuri care aşteaptă să fie exploatate şi introduse în circuitul turistic al zonei;

- biserica ortodoxă Sfinţii Arhanghel Mihail şi Gavril situată în apropierea primăriei, în centrul satului, pe un filon de piatră, se vede din orice punct al localităţii. Aceasta are picturi realizate în ulei, catapeteasma şi alte icoane datând din secolul al XIX-lea, iar unele din cărţile de rit datează din timpul Mitropolitului Andrei Şaguna şi a lui Alexandru Ipsilanti.