Ostrov

Comuna Ostrov este situată în sud-vestul teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche, la o distanţa de 96 km faţă de municipiul Tulcea si ocupă o suprafaţă de 44,14 km². Satele componente ale comunei sunt: Ostrov – reşedinţă de comună si Piatra – situat la 3 km de reşedinţa de comună.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ostrov se ridică la 1.925 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.244 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,84%). Pentru 4,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înfiinţat între Dunăre şi verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde şi-a luat şi numele de Ostrov, de către mocanii veniţi cu oile din Transilvania. Datorită inundaţiei Dunării, locuitorii au fost nevoiţi să se retragă pe locul unde se află astăzi satul. În toamna anului 1916, în Primul Război Mondial, satul suferă datorită asupririi turcilor care lasă o aprentă dureroasă asupra locuitorilor (devastare biserică, şcoala şi locuinţe). În vremuri străvechi pe aceste meleaguri au existat aşezări getice. Dovadă o reprezintă ruinele cetăţii Beroe şi săpăturile arheologice realizate. Cetatea a fost distrusă în urma unor conflicte între comaţii dobrogeni şi romani. Ruinele au fost folosite în perioada bizantină a Imperiului Roman ca post de graniţă.
Localitatea Ostrov a reprezentat de a lungul timpului un punct strategic important pentru Dobrogea, fiind situată pe drumul militar roman ce traversa judeţul Tulcea, de-a lungul Dunării, de la Carsium (actuala Hârşova), prin Beroe (Ostrov), Troesmis (Turcoaia), Arubio (Măcin), Noviodunum (Isaccea), la Sabovia, Ad Stoma şi Ulmetum – localităţi situate acum la apus de bălţile Reazelmului, sau între Reazelm şi Dunăre, dar care, în timpul cuceririi romane se aflau pe malul însuşi al Pontului.
Satul Piatra a fost denumit aşa de la cariera de piatră din apropiere.
Agricultura este ocupaţia principală şi cea mai importantă sursă de venit pentru locuitorii comunei. Agricultura este mixtă. Atât cultura plantelor, a viţei de vie, cât şi creşterea animalelor au condiţii favorabile de dezvoltare, dar este dependentă de evoluţiile climatice, în condiţiile în care sistemul de irigaţii este în stare de conservare. Se cultivă cereale (grâu, orz, ovăz, porumb), plante tehnice (floarea soarelui, rapiţă), cartofi, legume şi zarzavaturi(roşii, pepeni, ceapă). Pe dealurile comunei se întâlnesc întinse culturi cu viţă de vie.
Potentialul turistic al comunei Ostrov este dat de situarea pe malul drept al Dunarii Vechi - Bratul Macin, de existenta vestigiilor istorice - Cetatea Beroe si nu in ultimul rand de peisajul unic.